" A super cool template for bloggers, photographers and travelers "

Trovanţii de la Ulmet

Turiştii care sunt în căutare de mister, aventură sau poate linişte deplină le pot găsi pe toate într-un loc aflat la poalele Munţilor Buzăului. În comuna Bozioru, sat Ulmet se găsesc tronanţii. Cei care ajung aici se pot bucura şi peisaje inedite.

Pitorescul sat Ulmet este înconjurat de dealuri împădurite, dar una dintre culmile acestora are presărată de-alungul ei speactaculoase formațiuni ce par să sfideze legile gravitației, prin poziția de echilibru prin care se înalță spre cer din dealul nisipos. Aici, legile fizicii par neaplicabile , trovanţii înfaţisându-se sub forme , nodulare, sferoidale, elipsoidale, cilindrice sau dendritice, şi care pot cântări de la câteva grame, la câteva tone. La Ulmet, trovanții sunt mai masivi decât cei de la Muzeul Trovanților din Costești, Vâlcea, iar felul în care o parte dintre ei au rămas suspendați pe vârful dealului, într-un punct de belvedere asupra întregii văi, le-a dat numele de Babele de la Ulmet. Cea mai înaltă dintre babele de la Ulmet are doi metri. Ciudat este că formaţiunea stâncoasă se află pe un platou de nisip, izolat, iar unele dintre stânci sunt perfect ovale, în timp ce altele au forma unor farfurii zburătoare.

Potrivit geologilor, trovanţii sunt nişte conglomerate, formate în terenurile nisipoase şi în cele ce prezintă stratificaţii de gresie bogate în carbonat de calciu. Atunci când suprafaţa devine umedă, mineralele încep să se răspândească şi creează o presiune asupra nisipului, presiune care îl determină să se extindă şi pietrele să ”crească”. Ele își modifică forma la 1200 de ani, timp în care cresc câțiva centimetri, creșterea realizându-se din centru spre exterior. Termenul ”trovant” este specific literaturii geologice române şi a apărut prima dată în 1907, în lucrarea naturalistului Gheorghe Murgoci, intitulată ”Terţiarul din Oltenia”. Cuvantul ,,trovant,, provine din italiană și înseamnă piatră ciudată cu origine necunoscută.

Oamenii locurilor le numesc „pietre vii”, deoarece, ei spun că ele cresc, își pot schimb locul și forma, și se chiar înmulțesc. Astfel, după ploi puternice, se nasc pietricele mici, care se hrănesc cu nisip și cresc în timp. Numeroase legende vorbesc de aceste pietre, ca fiind de origine divină, sau ca venind din alte lumi. Localnicii spun că, ele ar fi aducătoare de spor și noroc, motiv pentru care porțile lor sunt străjuite de câte un trovant. Ei afirmă și că, trovanții își schimbă locul, că pur și simplu se desprind din pământ și sar într-un alt loc.

Comuna Bozioru se află la 50 kilometri de municipiul Buzau. Pentru a ajunge în Bozioru, urmaţi şoseaua DN 10 . În localitatii localitatea Măgura , faceţi dreapta spre Pârscov pe drumul judeţean 203 L. După 20 de kilometri ajungeţi în satul Ulmet. Din centrul localității se merge pe jos aproximativ 20-30 de minute drumul fiind marcat cu indicatoare.

0 comentarii

Scrie un comentariu

Destinaţii recomandate

Primăria municipiului Buzău – ”Palatul Comunal”

În centrul orașului Buzău se află una dintre cele mai frumoase bijuterii arhitecturale din regiune. Palatul Comunal, care este în același timp și primăria orașului Buzău, a fost ridicată în perioada 1899-1903 la cererea unuia dintre primarii orașului, pe nume Nicu Constantinescu. Cel care a realizat proiectul clădirii este arhitectul Alexandru Săvulescu, unul dintre primii […]

4 comments

Trovanţii de la Ulmet

Turiştii care sunt în căutare de mister, aventură sau poate linişte deplină le pot găsi pe toate într-un loc aflat la poalele Munţilor Buzăului. În comuna Bozioru, sat Ulmet se găsesc tronanţii. Cei care ajung aici se pot bucura şi peisaje inedite. Pitorescul sat Ulmet este înconjurat de dealuri împădurite, dar una dintre culmile acestora […]

0 comentarii

Casa cu Blazoane

Turiştii care ajung în Buzău pot merge în localitatea Chiojdu, acolo unde se află Casa cu Blazoane, unul dintre cele mai importante monumente istorice din judeţ. Numele îi vine de la cele trei blazoane aflate aflate deasupra intrării în casă, unul reprezentând ultimul blazon al cantacuzinilor din România. Construită de moşnenii Izbăşoi în anul 1760, […]

0 comentarii